CuprinsCaută

Ordinul Carol I

Statutul Ordinului Carol I 


Articolul I 

Alin 1. La data de 5 ianuarie 2005 a fost reînviat "Ordinul Carol I", ca Ordin dinastic, de familie.

Alin. 2. Suveranul Casei Regale a României este Marele Maestru al Ordinului, iar Şeful Casei Majestăţii Sale este Cancelarul Ordinului.

Alin 3. "Ordinul Carol I" funcţionează în patru grade, aşa cum a decretat Regele Carol I la instituirea lui, în anul 1906: în grad de Comandor, în grad de Mare Ofiţer, în grad de Mare Cruce şi în grad de Colan.

Alin. 4. Ordinul poate fi acordat doar persoanelor fizice. Posesorii ordinului se numesc "Cavaleri ai Ordinului Carol I". Însemnele Ordinului sunt conferite persoanei decorate pe viaţă, pentru a le păstra şi purta potrivit cu dispoziţiile prezentului Statut.

Alin. 5. Ordinul Carol I nu poate avea mai mult de 100 de membri în viaţă. Limitarea se referă la cetăţenii români şi străini.

Alin. 6. Ordinul Carol I nu este transmisibil. Moştenitorii persoanei decorate sunt obligaţi să returneze însemnele Ordinului Suveranului Casei Regale a României. Brevetul rămâne moştenitorilor persoanei decorate în perpetuitate.

Alin. 7. Posesorii Ordinului Carol I vor sărbători ziua Ordinului în fiecare an la 10 mai.

Articolul II 

Alin. 1. Suveranul Casei Regale are astfel mijlocul de a răsplăti efortul şi meritele unor personalităţi române şi străine care au adus importante contribuţii la dezvoltarea vieţii româneşti şi care au sprijinit Casa Regală în iniţiativele ei publice.

Alin. 2. Ordinul Carol I a fost instituit de catre Regele Carol I, in ziua de 10 mai 1906. Creatorul ordinului este, până astazi, cel mai mare om de Stat din istoria modernă şi contemporană a României. În anul 2006, la 140 de ani de la venirea Domnitorului Carol I pe tronul României şi la 100 de ani de la instituirea Ordinului Carol I, un sondaj naţional de opinie îl situa pe Regele Carol pe locul doi în topul celor mai mari români ai tuturor timpurilor, după Ştefan cel Mare.

Alin. 3. Reînvierea Ordinului Carol I ca Ordin dinastic, de familie, are ca scop recunoaşterea, prin acordarea celor patru grade, a meritelor unor personalităţi româneşti şi străine pentru:

- aportul la dezvoltarea României în domeniile economic, cultural, educaţional, militar, politic, diplomatic şi de mediu înconjurător;
- devotamentul de lungă durată dovedit Familiei Regale după 1989, precum şi sprijinul acordat Casei Regale pentru împlinirea acţiunilor ei publice, în obţinerea şi consolidarea statutului României de membru al UE şi NATO;
- iniţiative de mare valoare privind întoarcerea la tradiţiile româneşti în viaţa publică, artă şi cultură, în domeniul instituţiilor, al societăţii civile, în educaţie, în sport; iniţiative de a salva patrimoniul din domeniile amintite;
- merite excepţionale în întărirea poziţiei României în lume, în consolidarea durabilă a identităţii şi statalităţii româneşti, în desăvârşirea unei societăţi româneşti statornice şi demne.

 

Articolul III

Alin. 1. Acordarea "Ordinului Carol I" se face de către Suveranul Casei Regale a României, fiind dreptul său exclusiv de a decide cui şi când i se conferă decoraţia.

Alin. 2. Decoraţia, în oricare dintre cele patru grade, poate fi retrasă de către Suveranul Casei Regale, în orice moment, dacă personalitatea distinsă încalcă grav oricare dintre criteriile care au stat la baza acordării Ordinului.

Alin. 3. În acordarea Ordinului, Suveranul Casei Regale va apela la sfatul unor personalităţi din domeniile ştiinţei, artei, sportului, religiei, economiei, politicii, diplomaţiei, culturii, învăţământului, mediului înconjurător. De asemenea, legea din 8 mai 1906 privitoare la Ordinul Carol I ghidează deciziile Suveranului.

Alin. 4. Ordinul Carol I poate fi purtat impreună cu alte ordine şi medalii româneşti pe care membrul ordinului le posedă.

Alin. 5. Cei care, în viaţă fiind, au primit Ordinul Carol I înainte de 1948, pot purta ordinul şi sunt consideraţi posesori ai ordinului.

Alin. 6. Criteriile orientative de acordare şi limitările fiecărui grad al Ordinului:

Ordinul Carol I în grad de Comandor: pentru personalităţi marcante din domeniul economic, cultural, artistic, militar, politic, ştiinţific, educaţional, sportiv, medical, religios, mediatic, diplomatic, ecologic, umanitar sau din societatea civilă care au ajuns la un respectabil număr de ani în profesie, care au un rol incontestabil de model în societatea românească şi care au adus, la momentul acordării ordinului, un aport substanţial la promovarea principiilor Casei Regale, aşa cum sunt descrise în Viziunea pe 30 de ani pentru România. Ordinul în acest grad se poate acorda miniştrilor români sau străini în funcţiune sau miniştrilor români sau străini care şi-au încheiat mandatul cu rezultate excepţionale. Ordinul în acest grad poate fi acordat, în mod excepţional, unor membri ai Casei Majestăţii Sale, unor colaboratori ai Casei Regale sau unor personalităţi care s-au distins printr-un devotament constant şi printr-o generoasă participare la eforturile Casei Regale în viaţa publică. Ordinul Carol I în grad de Comandor se limitează la maximum 8 distincţii pe an, pentru cetăţeni români şi străini.

Ordinul Carol I în grad de Mare Ofiţer: pentru personalităţi din domeniul politic, cultural, ştiinţific, religios, atunci când contribuţia lor la renumele României depăşeşte limitele naţionale şi continentale. Poate fi acordat prim-miniştrilor sau foştilor prim-miniştri români care s-au distins printr-un mandat de valoare politică. Poate fi acordat prim-miniştrilor sau foştilor prim-miniştri străini care au adus un aport substanţial la succesul României în lume. Se poate acorda unor membri ai Familiei Majestăţii Sale sau unor membri ai Casei Regale Române, în cazul unor merite ale acestora în viaţa românească şi în promovarea intereselor României în lume. Se poate acorda unor membri ai altor Familii Regale din Europa şi din lume, pe aceleaşi considerente. Se poate acorda consorţilor unor şefi de Stat (preşedinţi sau monarhi) în funcţiune sau consorţilor unor foşti şefi de Stat, pe aceleaşi considerente. Cancelarul Ordinului este numit, din oficiu, Mare Ofiţer al Ordinului. Ordinul Carol I în grad de Mare Ofiţer se limitează la maximum 6 distincţii pe an (cu excepţia celei acordate din oficiu), pentru cetăţeni români şi străini.

Ordinul Carol I în grad de Mare Cruce: este acordat din oficiu Suveranului Casei Regale, consortului său, precum şi moştenitorului Coroanei şi consortului său. Se poate acorda oricărui alt membru al Casei Regale a României. Se poate acorda Patriarhului în exerciţiu al Bisericii Ortodoxe Române, ca şi altor lideri religioşi din lume, de acelaşi nivel. Se poate acorda unor şefi de Stat (preşedinti sau monarhi) străini sau consorţilor lor. Se poate acorda, în mod excepţional, unui prim-ministru sau lider politic (român sau străin) care a avut un merit istoric. Ordinul Carol I în grad de Mare Cruce se limitează la maximum 4 distincţii pe an (cu excepţia celor acordate din oficiu), pentru cetăţeni români şi străini.

Ordinul Carol I în grad de Colan: este acordat din oficiu Şefului Familiei Regale. Se poate acorda unor şefi de Stat ca şi suveranilor altor Familii Regale ale lumii. Se poate acorda, în mod cu totul excepţional, unui alt membru al Casei Regale a României, în afara Suveranului. Posesorul Colanului este, de drept, şi posesor al Marii Cruci, chiar dacă nu a primit-o anterior. Ordinul Carol I în grad de Colan se limitează la maximum 2 distincţii pe an, pentru cetăţeni români şi străini.

Urmând tradiţia instituită de legea din 8 mai 1906, Ordinul va fi atribuit, de aici încolo, unui număr de maximum 100 de membri în viaţă, astfel: 40 de Comandori, 30 de Mari Ofiţeri, 20 posesori ai Marii Cruci (în afară de cei care posedă şi Colanul) şi 10 posesori de Colane. Această limitare are în vedere pe cetăţenii români şi străini.

Actualul Statut anulează regulamentul privitor la Ordinul Carol I, semnat de Majestatea Sa Regele Mihai I la Săvârşin, la data de 30 decembrie 2007.

Mihai I

30 decembrie 2009
Castelul Regal Săvârşin

 

Cavalerii Ordinului Carol I


În grad de Colan (cu Marea Cruce)

1906 

1. Regele Carol I al României
2. Regina Elisabeta a României
3. Regele Ferdinand I al României (ca Principe Moștenitor)
4. Regina Maria a României (ca Principesă Moștenitoare)
5. Gheorghe G. Cantacuzino, preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Interne
6. Gral Gheorghe Manu, Ministru de război
7. Dimitrie A. Sturdza, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri, senator

8. Împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei
9. Împăratul Franz-Joseph I al Austriei
10. Regele Leopold al II-lea al belgienilor
11. Regele Victor Emanuel al III-lea al Italiei
12. Regele Edward al VII-lea al Marii Britanii și Irlandei
13. Regele Carol I al Portugaliei
14. Regele Alfonso al XIII-lea al Spaniei
15. Marele Duce Frederick I de Baden

1907

16. Sultanul Abdul Hamid al II-lea al Imperiului Otoman

17. Președintele Armand Fallieres al Franței

1910

18. Regele Albert I al belgienilor
19. Regele George al V-lea al Marii Britanii și Irlandei

1911

20. Regele Carol al II-lea (ca Principe al României)

1912

21. Regele George I al elenilor
22. Petre P. Carp, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri
23. Regele Christian al X-lea al Danemarcei

1913

24. Principele Luis, Regentul Bavariei
25. Regele Constantin I al elenilor
26. Președintele Raymond Poincare al Franței
27. Titu Maiorescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, ministru secretar de stat la departamentul afacerilor străine

1922

28. Principele Nicolae al României
29. Ion I. C. Brătianu, preşedintele Consiliului de Miniştri
30. Mihail Pherekyde, preşedintele Senatului

1937

31. Constantin Prezan, Mareşal al României

32. Nicolae Titulescu, fost Ministru al afacerilor străine

1938

33. Prof. Nicolae Iorga, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri

34. Mareşal Alexandru Averescu, ministru secretar de stat, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri

35. Alexandru Vaida-Voevod, ministru secretar de stat, fost preşedinte al Consiliului de Miniştri

1939

36. Regele Mihai I al României (ca Principe Moștenitor)

1946

37. Gheorghe Tătărescu, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al afacerilor străine

2017

38. Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române (ca suveran al Ordinului Carol I)

 

Alte personalităţi istorice decorate cu Colanul Ordinului Carol I, motu proprio (la ordinul direct al Suveranului, fără publicarea decretului în Monitorul Oficial, fapt permis de statutele de la acea dată), în perioada 1906-1947:

39. Ferdinand I al Bulgariei

40. Franz Ferdinand d'Este, Principe Moştenitor al Austro-Ungariei

41. George al V-lea, Rege al Marii Britanii şi Irlandei

42. Nicolae al II-lea, Împăratul Rusiei

43. Albert I al Belgienilor

44. George al VI-lea, Rege al Marii Britanii şi Irlandei

45. Alexandru I al Yugoslaviei

46. Edward al VII-lea, Rege al Marii Britanii şi Irlandei

47. George al II-lea al Elenilor

48. Regina Maria a României

49. Thomas Garrigue Masaryk, Preşedinte al Cehoslovaciei

50. Josef Pilsudski, Feldmareşal, Preşedinte al Poloniei

51. Edvard Beneş, Preşedintele Cehoslovaciei

52. Boris al III-lea al Bulgariei

53. Ignacy Moscicky, Preşedintele Poloniei

54. Petar al II-lea al Yugoslaviei

55. Zog I al Albaniei

56. Paul I, Rege al Elenilor

Marea Cruce

1906

1. Mitropolitul Primat Iosif
2. Petre S. Aurelian
3. Petre P. Carp
4. General Nicolae Haralambie
5. Ion Kalinderu
6. Teodor Rosetti

1909

7. Mihail Pherekyde

1913

8. Titu Maiorescu
9. Constantin G. Dissescu

1921

10. Take Ionescu
11. Regina Elena a României (ca Principesă Moștenitoare)

1922

12. Mitropolitul Primat Miron Cristea
13. Anghel Saligny

1927

14. General Alexandru Averescu
15. General Constantin Coandă
16. General Constantin Prezan

1928

17. Vintilă I.C. Brătianu

1929

18. Iuliu Maniu

1930

19. Nicolae Titulescu
20. Nicolae Iorga

1932

21. Dr. Alexandru Vaida-Voevod

1933

22. George G. Mironescu

1937

23. Gheorghe Tătărescu

24. Regele Mihai al României (ca Principe Moștenitor)

25. Dr. Constantin Angelescu

1938

26. Gral Artur Văitoianu

27. Gral adjutant Ernest Baliff

1947

28. Dna Ana Benesova (prima doamna de rang ne-regal decorată cu acest ordin, Preşedinta Comitetului cehoslovac de ajutorare a României şi soţie a preşedintelui cehoslovac Edvard Benes)

29. Mareşal Feodor Ivanovici Tolbuhin

1948

30. Regina Ana a României

1996

23. Margareta, Custodele Coroanei române (ca Principesă Moștenitoare)

2007

24. Principele Radu al României

Mare Ofițer

1906

1. General Iacob Lahovari
2. Take Ionescu
3. Emil Costinescu
4. Gheorghe I. Lahovari
5. Alexandru Marghiloman
6. Constantin Olănescu
7. Scarlat Pherekyde
8. Anghel Saligny

1909

9. Ion I.C. Brătianu
10. Nicolae Gane
11. Petru Poni
12. Anton Carp

1911

13. Spiru Haret

1912

14. Ion N. Lahovari
15. Constantin C. Arion

1920

16. Constantin Prezan

1922

17. Nicolae Samsonovici

2010

18. Principesa Elena a României

Şeful Casei Majestăţii Sale (pe durata mandatului)

Comandor

1906

1. Constantin C. Arion
2. Constantin C. Dissescu
3. Ion C. Grădișteanu
4. Nicolae Economu
5. Constantin Ghica Deleni
6. Toma Cămărășescu
7. C. Cantacuzino-Pașcanu
8. Dimitrie A. Grecianu
9. General Mihail Priboianu
10. General Leonida Iarca
11. Doctor Iuliu Theodori
12. General Alexandru Robescu
13. Grigore Tocilescu
14. Grigore I. Ghika
15. Alexandru C. Catargi
16. Alexandru Beldiman
17. Gheorghe Rosetti Solescu
18. General Adjutant Warthiadi
19. General Theodor Văcărescu

1909

20. Dr. Constantin Cantacuzino
21. Constantin Fussea
22. Dimitrie I. Ghica
23. Dimitrie Micescu
24. Atanasie I. Mitescu
25. Mihail G. Orleanu
26. Alexandru Plagino
27. Micșunești D. Polizu
28. Scarlat Vârnav

1910

29. Contraamiral Ion Murgescu

1911

30. Vasile G. Mortzun
31. Alexandru Constantinescu
32. Nicolae Filipescu
33. General Leon Mavrocordat
34. Mihail M. Romniceanu

1912

35. Ermil A. Pangrati
36. General Petre Gigurtu

1913

37. Barbu Păltineanu
38. Constantin Hârjeu
39. General Alexandru Averescu

 

Crucea Casei Regale a României

Medalia Custodele Coroanei române

Ordinului Coroana României

×

Căutare